Intotdeauna am fost multumita cu putinul meu – pana cand s-a redeschis Hotel Lido. Am considerat ca un hotel al meu, fie el si de 2 stele, tot este mai bun doar pentru ca este al meu. Fiecare cioara isi lauda puiul.
Dar Lido are un loc aparte in inima mea pentru ca acea locatie a trezit in mine, undeva pe la 13 ani, dorinta de a cunoaste orasul Bucuresti.
Fiind din provincie, pentru mine acest oras era doar o harta (la modul cel mai serios pentru ca inainte nu existau GPS-uri). Intr-o buna zi, mama m-a adus la un casting pentru Fashion Week, aveam 13-14 ani. Am luat castingul si ne-am cazat la Hotel Ambasador. Seara ne-a scos curiozitatea pe strazi si iesind din cladire – primul lucru pe care l-am remarcat a fost Hotel Lido. Nu stiu de ce, dar am fost atat de impresionata incat in acel moment am decis ca eu voi locui in Bucuresti.
Anticipez cumva ca nu doar pentru mine are o insemnatate personala atat de mare. Mi-am dorit foarte mult sa vad Lido renovat si deschis, iar cand pe langa Lido s-a adaugat „by Phoenicia”, mi-a tremurat inima. Nu numai ca a fost redeschis, ci a fost redeschis de un vizionar cu un aport enorm in industrie. In alte timpuri (cand nu aveam o familie), as fi muncit si gratis acolo.
Ca si hotelier, mi-am imaginat locatia respectiva ca un luxury boutique, primul si singurul din Romania. Cu un shuttle gratuit pentru turisti catre punctele de interes, cu camere in care te asteapta ciocolata personalizata in forma acelor puncte de interes (sau de ce nu in forma hotelului care este un must see), cu un lobby in care poti asculta live jazz, butler on call, turndown service… Poate un Cigar Bar, cosmetice premium, zona de wellness si multe altele. Mi-am imaginat un social media cu o grafica exceptionala si mii de followersi, valeti la costum, ospitalitate la un cu totul alt nivel – foarte high end. Mi-am imaginat hotelul in sine ca fiind o experienta.
Cate nu mi-au trecut prin minte! Sigur, lucruri greu de realizat avand in vedere ca resursa principala a hotelierilor este resursa umana. Ce bine era daca traiam in alta tara, unde taxele per angajat erau corecte si unde exista posibilitatea de educare a personalului hotelier in afara locului de munca.
Nu am reusit sa vizitez locatia la gata, am trecut scurt cand au inceput renovarile pentru ca nu m-a lasat curiozitatea sa stau acasa. Cand voi avea ocazia, voi vizita cu mare entuziasm.
